Celula
Ce este celula?
Dificultatea definirii celulei rezidă pe o parte în extrem de complexa sa organizare şi funcţionare, iar pe cealaltă parte, în faptul că esenţa fenomenelor vitale nu este încă pe deplin elucidată. De aceea vom trece în revista cea mai complexă si cea care descrie celula în complexitatea ei.
Celula este unitatea elementară a lumii vii, cu o ordine internă complexă ce-i conferă capacitatea de creştere, dezvoltare şi reproducere, precum şi cu organitare dinamică aflată în relaţii de echilibru cu mediul înconjurător.
Caractere Morfologice ale Celulelor
Ca forme elementare de organizare a întregii lumi vii, celulele pot fi sistematizate în doua mari clase dupa caracterele lor morfologice: procariote şi eucariote.
Celulele procariote sunt cele mai simple şi primitive forme de organizare a vieţii. Din această clasă fac parte bacteriile şi algele albastre-verzi.
În esenţă. procariotele nu au nucleu delimitat de membrană, ci un corp nucleoid alcătuit dintr-un lanţ de ADN, neconjugat cu proteine bazice şi ataşat, printr-o extremitate a sa, de membrana celulara; citoplasma este încărcată cu ribozomi liberi şi practic lipsită de organite delimitate de endomembrane; membrana celulară este alcătuită dintr-p membrana plasmatică internă dublată la exterior de o membrană protectoare; membrana plasmatică trimite în interiorul citoplasmei mici expansiuni care variază de la un tip la altul de procariote. Principala proprietăţi ale procariotelor sunt capacitatea de a se înmulţi-de a prolifera- foarte rapid şi cea de a se adapta relativ uşor-plasticitatea- la variaţiile condiţiilor de mediu.
Virusurile, desi au unele proprietati comune cu celulele (ca autoreproducere, ereditatea, variabilitatea. etc.) sunt dependente de celulele gazda (eucariote sau procariote), sunt paraziti obligatorii si de aceea nu pot fi considerate celule propriu-zise.
Bacteriile sunt exemple caracteristice de celule procariote, marimea lor este in general de ordinul unui micron. Molecula de ADN bacterian este ce circa 1 mm lungime si ea contine mii de proteine diferite. Citoplasma lor contine intre 20000 si 30000 ribozomi organizati sub forma de polizomi (fig 2.1).
Printre cele mai mici bactrii cunoscute sunt bacteriile din clasa pseudopleuropneumoniei, care au dimensiuni sub 1 micron apropriate de dimensiunile celor mai mari virusuri; ele sunt alcatuite din 700-800 de proteine su sunt considerate cele mai mici forme celulare.
Procariotele existente in prezent pe pamant pot fi impartite in eubacterii si arhebacterii. Ele au caractere biochimice suficient de indepartate intre ele, insa ca si fata de eucariote, incat se poate presupune ca formele celulare existente provin din trei linii filogenetice diferite si nu numai din doua cum s-a presupus pana acum.
Celulele eucariote sau eucite sunt celulele cu organizare complexa in alcatuirea carora se disting trei parti principale: nucleul- organit al coordonarii proceselor celulare, citoplasma ce contine numeroase organite, suprafata celulara- dispozitiv ce controleaza schimburile cu mediul inconjurator. Eucariotele cuprind protozoare neprocariote, toate celulele plantelor si animalelor, inclusiv ale omului.
Organizarea eucariotelor este mult mai complexa si diversa decat cea a procariotelor. Spre exemplu o procariota din clasa pseudopleuropneumoniei este de circa 1000 de ori mai mica decat o celula nervoasa umana. Aceasi celula procariota dispune de un echipament chimic de circa 30 de ori mai scazut decat hepatocitul uman. Trebuie notat ca in comparatiile de mai sus sunt mentionate doar diferentele cantitative nu si cele ale performantelor calitative.
In tabelul 2.1 sunt cuprinse caracteristicile comparative ale organizarii procariotelor si eucariotelor.
Marimea celulelor poate fi apreciata prin raportarea la o scara lineara prin calcularea suprafetei, prin evaluarea volumului si prin calcularea masei lor. Diametrul este cel mai usor de masurat in practica curenta. In mod obisnuit celulele umane au un diametru intre 10-30 microni (µm).
Caractere Morfologice ale Celulelor
Ca forme elementare de organizare a întregii lumi vii, celulele pot fi sistematizate în doua mari clase dupa caracterele lor morfologice: procariote şi eucariote.
PROCARIOTELE
Celulele procariote sunt cele mai simple şi primitive forme de organizare a vieţii. Din această clasă fac parte bacteriile şi algele albastre-verzi.
În esenţă. procariotele nu au nucleu delimitat de membrană, ci un corp nucleoid alcătuit dintr-un lanţ de ADN, neconjugat cu proteine bazice şi ataşat, printr-o extremitate a sa, de membrana celulara; citoplasma este încărcată cu ribozomi liberi şi practic lipsită de organite delimitate de endomembrane; membrana celulară este alcătuită dintr-p membrana plasmatică internă dublată la exterior de o membrană protectoare; membrana plasmatică trimite în interiorul citoplasmei mici expansiuni care variază de la un tip la altul de procariote. Principala proprietăţi ale procariotelor sunt capacitatea de a se înmulţi-de a prolifera- foarte rapid şi cea de a se adapta relativ uşor-plasticitatea- la variaţiile condiţiilor de mediu.Virusurile, desi au unele proprietati comune cu celulele (ca autoreproducere, ereditatea, variabilitatea. etc.) sunt dependente de celulele gazda (eucariote sau procariote), sunt paraziti obligatorii si de aceea nu pot fi considerate celule propriu-zise.
Printre cele mai mici bactrii cunoscute sunt bacteriile din clasa pseudopleuropneumoniei, care au dimensiuni sub 1 micron apropriate de dimensiunile celor mai mari virusuri; ele sunt alcatuite din 700-800 de proteine su sunt considerate cele mai mici forme celulare.
Procariotele existente in prezent pe pamant pot fi impartite in eubacterii si arhebacterii. Ele au caractere biochimice suficient de indepartate intre ele, insa ca si fata de eucariote, incat se poate presupune ca formele celulare existente provin din trei linii filogenetice diferite si nu numai din doua cum s-a presupus pana acum.
EUCARIOTELE
Organizarea eucariotelor este mult mai complexa si diversa decat cea a procariotelor. Spre exemplu o procariota din clasa pseudopleuropneumoniei este de circa 1000 de ori mai mica decat o celula nervoasa umana. Aceasi celula procariota dispune de un echipament chimic de circa 30 de ori mai scazut decat hepatocitul uman. Trebuie notat ca in comparatiile de mai sus sunt mentionate doar diferentele cantitative nu si cele ale performantelor calitative.
In tabelul 2.1 sunt cuprinse caracteristicile comparative ale organizarii procariotelor si eucariotelor.
Marimea celulelor
Marimea celulelor poate fi apreciata prin raportarea la o scara lineara prin calcularea suprafetei, prin evaluarea volumului si prin calcularea masei lor. Diametrul este cel mai usor de masurat in practica curenta. In mod obisnuit celulele umane au un diametru intre 10-30 microni (µm). 